Intrebari si raspunsuri

Intrebari si raspunsuri
De unde provine cuprul?
Cuprul este rafinat din minereu, care este prezent în natură în numeroase locuri din întreaga lume. Cei mai mari producători decupru sunt: Chile, Statele Unite ale Americii, Peru, Australia şi Rusia.

Cuprul este reciclabil?
Cuprul este unul din puţinele materiale care pot fi reciclate la nesfârşit fără pierderea proprietăţilor. În 2009, aproape 34% din cererea globală de cupru a fost asigurată din reciclare şi se estimează că cea mai mare parte a cuprului exploatat vreodată este încă în circulaţie. Aproape jumătate din cuprul reciclat provine din deşeurile rămase în construcţii şi din elemente de uz comun, cablurile electrice, instalaţiile sanitare, vehicule scoase din circulaţie şi echipamente electronice şi electrice. Restul provine din deşeurile de producţie.

Care sunt aliajele cuprului?
Un aliaj este creat prin amestecarea unui metal cu unul sau mai multe elemente. Această aliere permite elementelor combinate să aibă proprietăţi pe care nu le-ar avea în mod individual în starea lor pură. Raportul concentraţiei de cupru şi al elementelor adăugate variază în funcţie de ce fel de proprietăţi sunt necesare la aliajul rezultat. Alama şi bronzul sunt aliajele cele mai comune ale cuprului.

Diferă alama de bronz?
Da. Alama este creată prin combinarea cuprului pur cu zincul. Acest aliaj este puternic, rezistent la coroziune şi maleabil. Bronzul este alierea staniului şi fosforului cu cupru. Bronzul este mai greu decât alama; soliditatea se combină cu rezistenţă, prelucrabilitate şi rezistenţă ridicată la uzură. Atât alama cât şi bronzul sunt disponibile într-o gamă largă de culori şi finisaje.

A fost testat cuprul în mediu clinic?
Da, suprafeţele antimicrobiene de cupru s-au dovedit a fi cu 90% mai puţin contaminate comparativ cu suprafeţele convenţionale studiate în spitale din întreaga lume. În Marea Britanie, Spitalul Selly Oak - parte a Spitalului Universitar Birmingham al NHS Trust – este un centru de testare pentru această nouă abordare de prevenire a infecţiilor. Primele rezultate ale studiului au fost prezentate la „Conferinţa interdisciplinară despre agenţi antimicrobieni şi chimioterapie” organizat la Washington în octombrie 2008, (publicate ulterior în „Journal of Hospital Infection”), arătând în mod concludent că cuprul este antimicrobian în medii clinice reale şi că pe suprafeţele din cupru s-a constatat o contaminare bacteriană cu 90-100% mai mică decât pe suprafeţele de control din materiale convenţionale. Aceste rezultate au fost confirmate de studiile în curs de desfăşurare în Chile şi în SUA, aici studiile au fost finanţate de Departamentul de Apărare. Există mai multe studii în curs de desfăşurare în Germania, Japonia, Finlanda şi Grecia. În studiile finanţate de Departamentul de Apărare din SUA efectuate în secţiile de terapie intensivă a 3 spitale, scopul nu a fost de a determina numai eficacitatea cuprului antimicrobian în reducerea nivelului de agenţi patogeni, ci şi dacă o astfel de reducere ar reprezenta o diminuare a ratei de infectare. Cercetătorii de la cele trei spitale implicate în studiu – Centrul de Oncologie Sloan Kettering din New York, Universitatea de Medicină din Carolina de Sud şi Centrul Medical Ralph H Johnson VA, amândouă din Charleston, Carolina de Sud - au înlocuit elemente de uz comun atinse des, ca barele paturilor, măsuţele ataşate paturilor, butoanele de urgenţă, suporturile pentru perfuzii cu versiuni din cupru antimicrobian. În camerele cu elemente din cupru s-a observat o reducere de 97% al agenţilor patogeni, acelaşi nivel, ca la o curăţenie "terminală" : regim efectuat după plecarea fiecărui pacient dintr-o cameră. În plus, primele rezultatele au demonstrat că utilizarea de suprafeţe antimicrobiene de cupru, în unităţile de terapie intensivă au dus la un procentaj mai mare de 40,4% în reducerea riscului de infecţii nosocomiale. Pentru pacienţii care au petrecut întreaga perioadă a spitalizării într-o "cameră de cupru" cu elemente din cupru/aliaje de cupru, reducerea riscului de a achiziţiona o infecţie a fost de 69,1%. Datorită importanţei acestor date, ele vor fi validate de către o echipă de evaluatori independenţi înainte de a fi publicate.

A fost recunoscută eficacitatea antimicrobiană a cuprului de către o organizaţie oficială?
Da. La data de 29 februarie 2008, US Environmental Protection Agency (EPA) a înregistrat 275 de aliaje din cupru. De atunci s-au mai înregistrat şi alte aliaje – numărul total de aliaje înregistrate fiind acum de 350. Cuprul este singurul material solid care deţine această înregistrare, care poate fi invocată la comercializarea produselor în SUA.

Care afirmaţii referitoare la sănătatea publică sunt susţinute de EPA ( Environmental Protection Agency) ?
Dacă sunt curăţate în mod regulat, suprafeţele din cupru, alamă şi bronz antimicrobian:
  •  Elimină bacteriile în proporţie de 99,9% în două ore de laexpunere.
  •  Au efect antibacterian continuu şi elimină bacteriile în proporţie de 99,9% chiar şi după recontaminare.
  •  Îşi păstrează proprietatea antibacteriană şi au distrus 99,9% din bacterii în două ore chiar şi după umezire, uscare şi recontaminare repetată.
  •  Ajută la inhibarea înmulţirii bacteriilor în termen de două ore de la expunere pe lângă curăţeniile regulate.
Aluminiul, oţelul inoxidabil şi materialele plastice au proprietăţi antimicrobiene?
Nu. S-au efectuat studii comparative de eficacitate antimicrobiană pe cupru, aluminiu, oţel inoxidabil, PVC şi polietilenă. În timp ce s-a demonstrat clar, că cuprul este capabil să elimine microbii rapid şi eficient, nu există nicio dovadă că aluminiul, oţelul inoxidabil, PVCul, polietilena să prezinte proprietăţi antimicrobiene.

Se poate compara cuprul cu argintul privind eficacitatea?
În testele profesorului Keevil din Southampton, învelişul polimeric impregnat cu particule de argint se comportă la fel ca oţelul inoxidabil la temperatură şi umiditate similară, adică nu prezintă efect antimicrobian. La examinarea efectului antimicrobian la mai multe învelişuri cu conţinut de argint s-a utilizat standardul japonez, însă condiţiile de testare ale acestui standard diferă mult
de cele obişnuite în instituţiile medicale.

Se schimbă culoarea cuprului şi aliajelor din cupru în timp?
Suprafeţele din cupru şi aliajele lui se oxidează natural şi culoarea lor devine mai închisă cu trecerea timpului. Lungimea perioadei în care aceste suprafeţe îşi schimbă culoarea depinde de concentraţia de cupru al aliajului şi de condiţiile de expunere. În condiţii tipice de interior, schimbări apreciabile de culoare pot să apară peste mai mulţi ani. Plăcile din alamă de pe uşile batante ale intrării principale ale secţiei de testare din spitalul Selly Oak din Birmingham nu şi-au schimbat culoarea în 36 de luni. Un şir de aliaje de cupru având culori stabile cu eficacitate antimicrobiană stau la dispoziţie cu o paletă bogată de culori, inclusiv cu aspect de argint.

Oxidarea diminuează efectul antimicrobian al cuprului?
Nu. De fapt, studiile arată că suprafeţele din cupru, alamă şi bronz fără strat protector după oxidare sau schimbarea culorii devin şi mai eficiente în eliminarea bacteriilor cauzatoare de boli.

Este cuprul un element sigur dacă are capacitate de distrugere a microbilor?
Da, suprafeţele din cupru, alamă şi bronz sunt sigure şi au o durată lungă de viaţă. Industria cuprului a iniţiat o evaluare voluntară a riscurilor pentru cupru.
Procesul de evaluare a fost aprobat şi de institutul italian Istituto Superiore di Sanita, în calitate de instituţie guvernamentală din ţara care efectuează revizuirea, acţionând în numele Comisiei Europene şi al statelor membre ale UE. Evaluarea riscurilor a fost finalizată şi unul dintre concluziile principale acceptate de către Comisia Europeană şi de către experţii statelor membre ale UE, este: "utilizarea produselor de cupru este în general sigură pentru mediul din Europa şi pentru sănătatea cetăţenilor ei." Cuprul este de asemenea, un oligoelement esenţial pentru sănătatea corpului uman împreună cu zincul şi fierul. Un adult are nevoie de 1 mg cupru în fiecare zi. Printre alimentele bogate în cupru se numără ciocolata, nucile şi seminţele. O dietă echilibrată ar trebui să ofere suficient cupru pentru a evita deficienţa de cupru.
Sursa :

Copper Development Association
5 Grovelands Business Centre
Boundary Way
Hemel Hempstead, HP2 7TE
UK

Categorii

Suport clienti 09:00 - 18:00

0744678678 office@arana.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!